Să fii un copil cu autism dar să te descurci bine în lumea în care trăieşti înseamnă să ai în preajma ta oameni care să te înveţe cum să mânuieşti absolut fiecare lucru, ca "lapte" e şi cel din cană şi cel din sticlă şi că are acelaşi gust, că nu păţeşti nimic rău dacă îl bei; că toate creioanele sunt creioane nu numai cele mici şi roşii, cele cu gumă de şters sau doar cele cu o inscripţie aurie; că "ce mâncare preferi" şi "care e mâncarea ta preferată" pot avea acelaşi răspuns şi că drumul către grădiniţă poate fi uneori diferit.
Imaginează-ţi un copil care îşi doreşte enorm să atingă un obiect de pe un raft al bibliotecii. Priveşte secunde sau minute în şir într-acolo pentru că nu bănuieşte că ar putea solicita ajutorul celor din jur deşi ştie mai multe cuvinte decât copiii de seama lui. Are la îndemână un scăunel dar nu stie că l-ar putea folosi. Ce e de făcut? Începe să se balanseze, să fluture mânuţele, să plângă sau chiar să se lovească pentru a atrage atenţia adulţilor din jur... Acelaşi copil ajunge în parc şi e frustrat că e împins de ceilalţi copii pentru că nu a învăţat încă să spună "da-te la o parte, nu mă împinge". Se resemnează poate plângând uşor sau isteric când îi iei jucăria dacă nu a aflat că poate să spună "da-mi-o înapoi" sau "nu ţi-o dau" când i-o ceri.
Imaginează-ţi un copil care îşi doreşte enorm să atingă un obiect de pe un raft al bibliotecii. Priveşte secunde sau minute în şir într-acolo pentru că nu bănuieşte că ar putea solicita ajutorul celor din jur deşi ştie mai multe cuvinte decât copiii de seama lui. Are la îndemână un scăunel dar nu stie că l-ar putea folosi. Ce e de făcut? Începe să se balanseze, să fluture mânuţele, să plângă sau chiar să se lovească pentru a atrage atenţia adulţilor din jur... Acelaşi copil ajunge în parc şi e frustrat că e împins de ceilalţi copii pentru că nu a învăţat încă să spună "da-te la o parte, nu mă împinge". Se resemnează poate plângând uşor sau isteric când îi iei jucăria dacă nu a aflat că poate să spună "da-mi-o înapoi" sau "nu ţi-o dau" când i-o ceri.
Să fii părintele unui copil cu autism înseamnă să fii alături de el la tot pasul, pentru tot restul vieţii lui poate, să îl înveţi lucruri pe care ceilalţi le învaţă de la sine. "Galben ca soarele" e suficient pentru unii. Pentru copiii cu autism sunt necesare multe, multe ore de terapie ca să înţeleagă noţiunea de galben, să coreleze culoarea cu obiectele din jur, să rosteasca "galben", "băţ galben" şi apoi să acorde corect gramatical în diferite contexte.
Să fii părinte sau terapeut presupune să fii mereu calm dar să nu îţi pierzi fermitatea plină de dragoste, să fii mereu creativ, plin de umor şi şi pregătit de joacă şi mai ales să îţi păstrezi certitudinea că lucrând cu copilul apar şi rezultatele.
